Barca pe Valuri Pluteste Usor

  

                      LACUL

                 “Lacul codrilor albastru
                Nuferi galbeni îl încarca;
                Tresarind în cercuri albe
                El cutremura o barca.”…
suspina in 1876 Eminescu, patruns de fiorul primei iubiri…
        De la prima scena dintr’un tablou romantic al unui pictor englez pana la cea de’a doua imagine extrasa din “Prince Valiant”, adica celebra serie de banda desenata a lui Harold Foster, e-o cale-atat de lunga!… Despartite in Timp de peste 1300 de ani, cele 2 scene atat de ireconciliabil diferite au totusi un numitor comun: BARCA! Adica acea mica ambarcatiune fara punte, avand doar cateva stinghii solide pe post de banci, pentru vaslasi.
       Barca sau celula de baza a oricarei flote navale care se respecta… Barca sau cam tot ce a mai ramas din respectabila flota navala romaneasca! Daca s’ar face un recensamant responsabil, in toata Romania mai pot fi contabilizate cateva sute de barci, aceasta cifra incluzand si ambarcatiunile din Cismigiu, cele de pe lacu’ Vidraru si lotcile lipovenilor din Delta, prea prapadite pentru a interesa vreun investitor strategic!… 
       Din flota de care dispunea Romania in urma cu vreo 20 de ani s’a ales “praful”, o flota care asigura Romaniei o pozitie importanta in randul tarilor cu iesire la mare si o independenta deloc de neglijat. Romania detinea o mare flota maritima comerciala insumand peste 300 de nave ( incluzand uriase petroliere ), ce strabateau toate oceanele planetei sub pavilion romanesc si facand carausie pentru oricine avea nevoie si …dare de mana! O alta flota foarte importanta era cea de pescuit oceanic ce era constituita din peste 100 de pescadoare si o duzina de nave frigorifice “Polar”: Romania era capabila sa strabata oceanele lumii, navigand in apele internationale, iar aceste adevarate fabrici de conserve de peste produceau non-stop si cu un pret absolut competitiv haleala pentru cei din tara dar si pentru export! Fireste, concurenta nu privea deloc cu ochi buni aceasta antrepriza la nivel national, care’i priva de 20.000.000 de hamesiti, fara sa mai punem la socoteala alte jde’ milioane de clienti occidentali “furati” de firmele romanesti! Astfel, atunci cand ocazia s’a ivit (respectiv “Revolutia” din decembrie “89), concurenta externa a intins putin un picior, suficient cat sa’ntinda pe burta toata flota romaneasca. Cateva tabloide au latrat ca flota comerciala si cea oceanica romaneasca nu erau de fapt decat o gramada de fier vechi, buna doar de vandut la kg. in Turcia, o tara care a acceptat cu darnicie sa preia “gunoaiele” noastre. Intr’un timp record si cu ajutorul unor cozi zdravene de topor (pe care Justitia trebuie neaparat sa le arate cu degetul, caci o astfel de crima nationala nu ar trebuie sa fie prescriptibila!), flota romaneasca a fost data la topit. Din cele 400- 500 de nave astazi mai navigheaza sub pavilion romanesc doar… 5!!! Frate, nu’i asa ca’ti vine si tie sa pui mana pe Nagant si sa executi foc deschis in sleahta care se face ca ne conduce de vreo 23 de ani?…
        Astazi, in Romania chiar si amarata de barcuta cu vasle este o jucarie pe cale de disparitie Randurile pe care le’nsir aci sunt de fapt un strigat disperat si un semnal de alarma adresat tuturor celor care le pasa. Dragii mei, am militat impreuna pentru salvarea Huhurezului de deal… a Pitpalacului cu gusa aurie… a Popandaului de Baragan… a Homosexualilor si a Lesbienelor… a Mistretilor ucisi fara mila de Tiriac si mostenitorul Grupului Porsche… am militat pentru ghiozdane mai goale in spinarea kinderilor nostrii trimisi la scoala dar si pentru mintisoare mai despovarate de luciditate!
        Haide sa mai facem un ultim efort pentru protejarea celor din urma barcute din Romania. Sa le declaram monumente nationale! Mai ales salupele si iahturile de lux ale alesilor, adica ale celor care au vanat acum 20 de ani, fara discernamant, uriasii LEVIATANI care strabateau candva oceanele, ca niste animale mandre si libere!…..
       
         Si apropo de barcuta, un banc vechi, antic si de demult Cand a fost construit Canalul Dunare-Marea Neagra, Bula s’a gandit sa faca o poezie, ca doar tot romanu’ s’a nascut poet, ce mama ei de treaba!, asa ca a pus mana pe condei si a trantit o rima potrivita: “S-a facut canalizare/De la Dunare la mare/Sa se plimbe cu barcuta/Ceausescu si Lenuta”…. Numaidecat, cei de la Securitate il umfla pe Bula si-l duc la gherla, unde’i pun lumina’n ochi si’l descos despre talentele sale.Baiat istet, Bula intelege cum devine cazu’ si schimba pe loc textul: “Au facut un canal mare/De la Dunare la mare/Ca sa mearga cu vaporul/Ceausescu cu poporul!”

         Rahan si barcile impletite din papura…  

              …mult mai tarziu, aceeasi tehnica de fabricare a barcilor in “Dr. Justice”, minunata serie a lui Jean Ollivier & Carlo Marcello,  aventuri care au luminat tineretea cititorilor revistei “Pif Gadget”…

       “Ra II” sau barca impletita din trestie si papyrus dupa metodele traditionale din Egiptul Antic, cu care navigatorul si aventurierul norvegian Thor Heyerdhal a incercat prin anii ’50 sa traverseze Atlanticul, dorind sa demonstreze ca locuitorii din antichitatea bazinului mediteranean au descoperit cu mult inaintea lui Cristofor Columb, Americile!…

         O alta barca din Grecia antica…. “Alix”, o serie de Jacques Martin care a aparut in defunctul saptamanal “Tintin”…
 

          O barca de pe apele tulburi ale Tigrului… “Nasdine Hodja” de Roger Lecureux & di Marco… Aventurile lui Nasdine au aparut din 1947 pana prin 1973 in revista “Vaillant”, apoi “Pif”…

      “Jeremie”, o serie de numai 160 de pagini, magnific ilustrata de Paul Gillon pentru revista “Pif Gadget”… Din pacate, scenariile erau destul de traditionale, deci cu un impact redus la noua generatie…

         In “Aventurile lui Tintin” imaginate de Herge, capitanul Hadock afla de intamplarea nefericita prin care a trecut un stramos de’al sau…   

       O barca in “Aventurile lui Barbe Rouge”… Charlier & Nubinon

      O piroga pe un afluent al Amazonului… Spirou & Fantasio, fericitii vanatori care l’au capturat pe Marsupilami, desenati de un Franquin inca la inceput de drum…

          Un alt model de barca: CANOE! Aici, extrase din “Prince Valiant”, seria lui Hal Foster… Printul din inghetatele tari nordice descopera Canada…

    Davy Crockett, personajul plin de umanitate imaginat de Jean Ollivier si Kline pentru revistele editurii Vaillant…

         Pentru “Pif Gadget”, aceeasi echipa continua dupa 1969 descoperirea Westului Salbatic in “Loup Noir”…

       “Plume au Vent” sau continuarea aventurilor lui “Masquerouge” in America… Cothias & Juillard

      Ouampah Pah si canoele: Goscinny & Uderzo cu o “zi” inainte de Asterix!

          Asterix si Obelix au descoperit America si minunile sale: curcanul (les “glou-glou”), pieile rosii si canoele…

          Pluta este probabil stramosul barcilor de tot felul…
          O pluta pe Mississippi… Lipsesc doar Tom Sawyer si Huckleberry Finn… sau poate sunt si ei pe aproape?…

        O pluta in “Aventurile lui Rahan”…

         Plutasii de pe Bistrita…

        Plutasii din “Nosferatu”, carand pe Bistrita cosciugele cu pamantul stramosesc in care’s duce veacul vampirul!…

            O pluta din “Toate Panzele Sus!”, minunatul roman pentru copii si tineret al lui Radu Tudoran, adaptat in banda desenata de Puiu Manu…

       O pluta din “Prince Valiant”…

 

        Piratii din “Asterix”, ca de obicei “loosers”…

          …si “Le Radeau de la Medusa” de  Theodore Gericault, originalul pastisat de Goscinny & Uderzo…

            O pluta in “Aventurile lui Barba Rosie”…

          Tintin si prietenii sai in mijlocul oceanului…

2 thoughts on “Barca pe Valuri Pluteste Usor”

  1. Brava, Nic, privirea ta de soim este la fel de perspicace ca a unui june de 20 de primaveri!…Asa este, Kon Tiki este Aventura maritima prin care Thor a incercat sa demonstreze ca locuitorii coastei vestice a Americii au reusit sa navigheze prin oceanul Pacific, spre Vest, influentant cultura polineziana. Ra I si Ra II sunt aventuri care au avut loc aproape 20 de ani mai tarziu si care au incercat sa aduca dovezi in sprijinul ideii ca egiptenii antici aveau posibilitatea sa atinga coastele Americilor, influentant prin acest contact civilizatiile precolumbiene. Imaginea pe care o prezint este chiar Ra II, barca impletita din trestie si papyrus dupa retetele antice traditionale si care a reusit sa ajunga in Marea Caraibelor, in Barbados, demonstrand ceea ce era de demonstrat. Singura mea scuza pentru suprapunerea unor date este viteza cu care sunt redactate articolele, Kon Tiki si Ra fiind notiuni foarte popularizate in copilaria mea. Mi se intampla destul de des sa dau OK unui articol, dupa care sa observ o greseala pe care o corectez din mers. In momentul in care o eroare este observata insa de altcineva si sanctionata, consider ca este corect sa pastrez situatia data de pe “teren”…. Ma bucur sa te citesc, Nic!…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>